În articolul introductiv „Despre oameni” menționam că trăim într-o perioadă fără precedent în istoria omenirii. Niciodată în istorie nu a avut loc un avans științific și tehnologic atât de important precum cel pe care îl trăim astăzi și care a început în urmă cu un secol. Secolul 20 a fost, fără dar și poate, cel mai mare salt în evoluția omenirii, ceea ce este paradoxal, deoarece a fost, în același timp, și cel mai violent secol din istorie, aducând omenirea în pragul distrugerii totale. În ciuda (sau datorită) tuturor ororilor care s-au petrecut omenirea a ieșit mai puternică, mai înțeleaptă și mai avansată din toate punctele de vedere. Se spune că omul își descoperă întreg potențialul atunci când este la limită, când îi este amenințată existența, iar secolul 20 este un exemplu, omenirea înregistrând în câteva decenii progrese pe care nu le-a reușit în mii de ani de existență.
Revenind în zilele noastre, putem observa că avansul tehnologic continuă, poate nu chiar la un ritm așa alert, cum ne este prezentat în mass-media. Aș spune că suntem mai degrabă la un stadiu de perfecționare a vechilor tehnologii decât la un stadiu de progres efectiv, ceea ce nu este un lucru rău. Omenirea și omul în particular are nevoie de timp pentru a se obișnui și ajusta la această „nouă realitate”.
Omul de astăzi nu mai este același ca omul de acum un secol și nu va fi același nici cu cel de peste un secol. Ceea ce este important este dacă omul de peste un secol va fi mai fericit, mai împlinit și mai înțelept decât cel de astăzi. Este încă greu de cuantificat cum ne afectează și cum ne va afecta în viitor acest salt tehnologic impresionant, deși putem observa unele schimbări, multe paradoxale.
Deși suntem mai conectați ca niciodată, suntem în același timp și mai izolați ca niciodată. Pare un clișeu dar este cât se poate de adevărat și oricine poate observa asta. Evităm din ce în ce mai mult întâlnirile atât în plan personal cât și profesional, preferăm în schimb comunicarea de la distanță și ne spunem că așa suntem mai eficienți, nu mai pierdem timpul aiurea. Nici măcar comunicarea cu acest dispozitiv inventat acum 150 de ani, numit în continuare telefon, nu mai este ce a fost odată. Deși putem comunica audio sau video în orice colț al lumii aproape gratuit, noi îl folosim preponderent să scriem mesaje, bineînțeles tot de dragul eficienței. Psihologii spun că acest fapt se datorează anxietății, în sensul că ne este teamă că nu ne vom ridica la nivelul așteptărilor într-o întâlnire față în față sau chiar într-o convorbire telefonică, nu ne vom putea exprima așa cum ne dorim. Părerea mea este că am devenit foarte comozi, ne-am obișnuit să avem totul la îndemână fără să facem niciun efort și am dezvoltat o aversiune față de orice lucru care presupune o acțiune din partea noastră. Însă nu realizăm că acest lucru ne face mult rău.
Pentru o întâlnire față în față trebuie să o plănuim în primul rând, după aceea trebuie să ne mișcăm din pat, să ne gândim cu ce ne îmbrăcăm, să ieșim efectiv din casă și să mergem la locul stabilit, iar la întâlnire trebuie efectiv să stăm cu omul sau oamenii aceia și să purtăm o conversație, să socializăm, să dezbatem diferite subiecte etc. Atâtea acțiuni pentru o întâlnire când putem să facem toate astea din pat și pe deasupra nici nu trebuie să purtăm o conversație continuă când scriem mesaje, putem foarte bine să răspundem a doua zi, pe scurt nu trebuie să ne obosim creierul cu atâtea decizii și acțiuni.
Adevărul este că abia acum, când avem atâtea metode alternative de comunicare, realizăm că o simplă întâlnire, care acum ceva timp nu ar fi fost nimic ieșit din comun, ar fi fost ca un reflex, a devenit un lucru greu de întreprins și practic nu mai suntem în stare să purtăm o conversație normală fără telefon, care a devenit un fel de proteză pentru creier.
Ceea ce nu realizăm când preferăm să fim comozi și „eficienți” este că omul nu este făcut să trăiască așa. În ciuda aparentei stări de bine pe care o creează, comoditatea omoară sufletul și mintea. Creierul este precum un mușchi, se atrofiază în timp dacă nu este folosit. Și cel mai bun mod de a-l stimula este prin socializare, printr-un lucru atât de simplu ca ieșirea în lume și purtarea unei conversații. Se activează atâtea conexiuni în creier precum în nicio altă activitate. Este greu de făcut asta în ziua de azi când există atâtea alternative? Cu siguranță da, dar cu siguranță merită! Este vorba până la urmă de starea noastră de bine, de sănătatea noastră.
Lumea virtuală, digitală sau cum doriți să o numiți ne acaparează încet dar sigur toată viața, însă problema este că lumea aceasta este una superficială, chiar mincinoasă și nu creează sau întreține relații interumane, așa cum a fost ideea din spatele rețelelor sociale. Acestea au pornit de la ideea de a menține legătura cu persoanele apropiate, de a împărtăși cu acestea evenimente importante din viață, însă cu timpul ne-au creat adevărate identități digitale pe care le prezentăm întregii lumi. Avem sute, mii de prieteni „virtuali”, ne „deghizăm” în niște persoane de succes, fericite, care au tot ce își doresc, postăm mii de poze din vacanțe pentru a obține validarea printr-un like de la persoane care nu reprezintă nimic pentru tine, chiar de la necunoscuți, care la rândul lor dau like nu pentru că le-ar păsa ce faci tu, ci pentru că așa a intrat în reflex, iar data viitoare când aceștia pleacă în vacanță se așteaptă să primească același tratament prin „like” de la tine (un fel de nuntă românească). Nu mai contează că restul anului ești nefericit și o duci din problemă în problemă, importante sunt acelea 3 momente din an când poți să te fălești că o duci extraordinar. Că doar nu o să postezi toate problemele tale nu? Cine face asta?
Rețelele sociale au devenit un loc atât de „aglomerat” de lucruri inutile încât atunci când îți postezi viața două lucruri se întâmplă: cel care vede, chiar dacă este o persoană apropiată îți dă un like și trece mai departe iar peste 5 minute a și uitat ce ai postat tu, iar tu primești validare care îți dă o stare de bine iar aceasta ține fix până la ultimul like primit. Este superficialitatea ridicată la un cu totul alt nivel. După aceea revii la viața ta plină de probleme care nu-și găsesc rezolvarea în lumea virtuală, în rețelele sociale.
Rezolvarea problemelor de zi cu zi se întâmplă în lumea reală, cu ajutorul oamenilor apropiați care ne sunt alături. De asemenea și adevărata bucurie nu ți-o aduce lumea virtuală prin faptul că X sau Y ți-a apreciat postarea din vacanță, ci faptul că te bucuri efectiv de vacanța aia cu o persoană dragă alături și trăiești momentul acela. Peste 10-20-30 de ani îți vei aminti și îți va crea o stare de bine ceea ce ai trăit efectiv.
Ne bazăm atât de mult pe tehnologie încât nu ne mai putem descurca fără ea. Nu mai știm cum să gândim, să analizăm probleme și să venim cu soluții. De ce ne-am mai obosi dacă răspunsul este la un click distanță. La fel cum un simplu calculator ne-a scutit de „efortul” de a face calcule matematice, tot așa din ce în ce mai multe sarcini le delegăm tehnologiei, „Inteligenței Artificiale” cum se numește pompos astăzi. Spre exemplu: când ați mers ultima dată spre o destinație necunoscută fără ajutorul GPS-ului? O întrebare ciudată nu? Cine ar face așa ceva și de ce? GPS-ul este o tehnologie relativ veche dar este folosit pe scară largă de vreo 15-20 de ani. Pare că există dintotdeauna nu? Parcă nici nu vă mai amintiți, cei care sunt trecuți de 30 de ani, cum era lumea fără GPS la purtător. Nu sunteți singuri. Păi, simplu spus, ne foloseam capul să ne orientăm. Vorbeam între noi, întrebam străini pe stradă cum ajungem în locul X, foloseam harta sau indicatoarele rutiere. Când plecam într-o destinație nouă de vacanță trebuia alocat un anumit timp pentru găsirea locului, ne mai pierdeam pe drum, era o adevărată aventură. Însă ceea ce contează este că ne puneam creierul la treabă, rezolvam efectiv o problemă pentru că nu exista altă variantă. Orientarea este o deprindere importantă nu numai pentru a te ajuta să ajungi la punctul X ci și pentru că îți pune mintea în mișcare, trebuie să fii atent la ce este în jurul tău, să faci conexiuni. Astăzi nu mai este nevoie de așa ceva dar rămâne întrebarea: ne ajută tehnologia sau ne face mai mult rău pe termen lung, prin faptul că nu mai reușim să ne descurcăm fără ea? Faceți un exercițiu în următoarea vacanță și nu mai folosiți GPS-ul, folosiți-vă mintea în schimb și vedeți cum vă descurcați. Dacă rezultatul este frustrant să știți că nu sunteți singuri, pur și simplu am uitat cum să ne orientăm pe cont propriu deoarece o conexiune în creier care nu este folosită dispare încet, încet.
În încheiere un ultim cuvânt despre subiectul cel mai fierbinte din domeniul tehnologiei, această Inteligență Artificială sau AI. Este punctul culminant al avansului tehnologic din ultimii 100 de ani, însă nu este vreo mare descoperire care va schimba lumea mai mult decât a făcut-o până acum. Mulți se entuziasmează, alții se sperie, însă fără motiv. Este doar un alt „calculator” care face niște calcule mai avansate decât cele de până acum, ca să o spun simplu, și se bazează pe același sistem binar pe care se bazează toată tehnologia noastră. Datorită acestui sistem, oricât de mult ar evolua tehnologia nu va putea să reproducă procesele care se întâmplă în creierul uman prin simplul fapt că funcționează dependent de instrucțiunile date prin programare și cel mai important nu poate înțelege nuanțele dintr-o problemă dată. Cum spuneam într-un articol anterior, viața nu este albă sau neagră, este plină de nuanțe și numai un om le poate înțelege și interpreta ca atare. Mai mult decât atât, viața nu este formată doar din ecuații și probleme matematice, nu există doar adevărat sau fals, 1 și 0, și doar un om poate gândi mai departe de aceste ecuații. Așa că nu dați mare importanță acestui nou fenomen, este un pas înainte în evoluția noastră însă nu este nici pe departe o mare descoperire științifică care va schimba lumea din temelii. Aștept însă cu interes progresele în domeniul tehnologiilor cuantice, care au potențialul să schimbe cu adevărat lumea.
Pe de altă parte, tehnologia ne-a adus unde suntem azi și avansăm ca societate mult mai rapid datorită ei. Multe inovații și descoperiri în domenii importante cum ar fi medicina sau fizica nu ar fi fost posibile fără ajutorul tehnologiei. Cercetarea și știința în general au beneficiat mult după urma tehnologiilor dezvoltate în ultimele decenii, ceea ce este un lucru extraordinar pentru că, la final, înseamnă o viață mai bună pentru noi toți. Gândiți-vă numai în domeniul medicinei câte tratamente inovatoare se descoperă și ce ar însemna să existe un leac pentru orice boală. Pare utopic și mulți care au pierdut pe cineva drag datorită unei boli poate sunt deznădăjduiți și și-au pierdut încrederea în domeniul medical. Cred însă cu tărie că vom ajunge la un punct în care nu vom mai trebui să suferim noi sau să-i vedem pe cei apropiați cum suferă din cauza unei boli, iar acela va fi, în opinia mea, apogeul nostru ca societate și încununarea succesului pentru cei care, de-a lungul timpului, s-au dedicat acestui domeniu și care au adus și aduc o contribuție importantă societății prin munca lor. Am dorit să fac această paranteză pentru a sublinia importanța pe care o are tehnologia folosită pentru scopuri cu adevărat importante. Din păcate se folosesc resurse imense pentru crearea și dezvoltarea unor tehnologii comerciale, „de divertisment” aș spune, plus resursele care se alocă de către state pentru tehnologiile în domeniul apărării. Aici capitalismul și-a arătat limitele. Este dificil pentru o companie privată să investească resurse financiare pentru ceva care ar putea sau nu să aducă un profit într-un viitor nu foarte apropiat. Vom discuta pe larg subiectul într-un alt articol.
În concluzie, folosiți-vă de tehnologie pentru a vă îmbunătăți viața însă nu uitați că oamenii sunt făcuți să stea printre oameni, să comunice direct, nu printr-un paravan numit rețele sociale, aplicații de mesagerie etc. De asemenea folosiți tehnologia cu măsură și puneți-vă mintea la treaba cât de des puteți, altfel vom ajunge noi niște roboți ghidați de tehnologie, nu invers. Este foarte important să ne menținem nivelul intelectual la nivelul la care ne-a permis să dezvoltăm aceste tehnologii, chiar să îl depășim, însă omenirea va regresa dacă va rămâne în această stare de „comoditate” în care pare că ne adâncim, refuzăm să facem cel mai mic efort pentru că tehnologia ne servește totul pe tavă.
Gândește! E încă gratis!
P.S. Aștept cu interes progresele în domeniul tehnologiilor cuantice, care au potențialul să schimbe cu adevărat lumea.
Lasă un răspuns